Și mereu ma prefac a ști
unde-i marginea. Chiar și cu ochiul
desfacut.
Dar, așa cum dispare un vârtej,
uneori
dispare speranța,
și se umbla atunci cu un gard în spinare,
pe lânga salcâmi jupuiți
Primeste lacrima amarelor cainti
Si iarta-ma ca Te-am vândut, Iisuse
Nu ca Iscariotul pentru-arginti,
Ci spre mândria proastei mele minti,
Pentru-ngâmfarile ei: cât de sus e !
Caci Cerurile-T;i cu minuni în ele
Din inima în cap cercai sa-mi .....
Visez de mult tinutul cu ape de clestar
Pe care barci cu pânze alunece arar.
Sa fluture zefirul în albele vintrale
Si ochiul sa le piarda uitându-se la ele...
Padurea peste unde plecata înainte
Adânca si-ntristata sa stea în zacaminte
.....
Mai pâlpâie cuvinte în umbrele de mâine
tot scrijelind vopseaua peretilor uitarii,
urnindu-si dedemultul din formele pagâne
pe lespedea de piatra ard laurii visarii.
Pe muntele de sare Sisif se pierde-n roua
jur-împrejurul noptii miroase a .....
Sus, lînga Turnul Alb, e gri,
E rece, vînt si ud.
Jos, cerul Tîmpei se-nnegri
Si nu exista Sud.
Brasovul fara tine-i mort,
E sumbru, rau, urît.
Biserici negre-n suflet port
Si orgi dogite-n gît.
Contemplu-n cimitirul .....
Inima ma doare ,
Ma doare pentru tine
Pentru cai plecat
De mult de linga mine.
Sufletul te cheama
Te cheama inapoi
Sa revii la mine
Miera bine in doi.
Gindurile plec
Sa te visez incerc
Asa cum esti tu
singele meu continua sa curga
la fel de ignorant
ca in secolul saisprezece.
tacerea ta lasa internetul scrum.
mult ne-a mai trebuit sa gasim masura neputintei!
toamna vine dinspre abator
ca un macelar
stergandu-se de frunze
.....
[Vântul în câmpie
Îsi tine rasuflarea.]
Este tandra lâncezeala,
'Ndragostita oboseala,
Toti fiorii din padure
Cu îmbratisari bolnave,
Corul vocilor firave,
Printre ramurile sure.
O, plapândul freamat .....
Prin versul Tau, poete, reprezinti
O lume scrisan sânge si lumina
Pe jertfele plugarilor parinti,
Suind la ceruri valea carpatina.
Din el nasc bravi eroi, martirii sfinti
Care urmând chemarea lor divina
Pâna la capat poarta steagun dinti
No escribo sin vivir,
por eso cuando escribo
si es que se forma en verso lo vivido
verso de vida es
que no lo escribo.
Mas en la esencia fina
que mana de la flor
sobre la espiga
ya no está la raíz
que le dio vida.