Doamne, cum de mai poti rabda
nelegiuirea din gradina Ta?

Traim in haos,
fara iubire,
n-avem nici rost,
nici mantuire,
cuprinsi de setea de marire.
Sintem ca fiarele din jungla
care pe care sa ajunga,
nimicnicia nu se-ascunde
si raul peste tot patrunde.

Ucide mina,
plinge gindul,
se infioara tot pamintul
si stelele din cer jelesc
blestemul nostru pamintesc.

Poate e timpul de pe urma,
dar Mielul s-a-naltat din turma
si nu vad jertfa ce-ar putea
sa-nduplece miniia Ta,
ce-o simt ca vine in curind
precum in Carte,
fulgerind.

Categoria: V

Cuvinte cheie:

Adaugat in: Nov 5, 2012

Vizualizari: 829