Omul,
S'a strecurat nevazut
In sufletul meu.
Am crezut
Atunci,
Ca fusese un gand tot al meu.
Si l-am lasat sa ma'ntregeasca,
Sa ma iubeasca,
Sa-mi pangareasca
Trupul.

Omul,
Mi-a sorbit .....

They told me to remove my hat,
At the temple.
For this,
I didn’t understand.
Aren’t our bodies the temple,
For which the church stands?
The church isn’t a building,
But instead the group within.
So why must I remove my hat,
.....

Furtunile se torc de constelatii

Cu firul viu al apei, se tese malul timpului pe rând

Solii, de clipe, pasesc prin revelatii

Pamântul inimii a încoltit în aripa de gând.

De sunt, nu stiu, precum, apostolul din valuri,

.....

cu toate chiraielile lui ca de stomac mimind
un inceput de gastrita mecanica
ba chiar de ulcer duodenal cu sant de 5 mm
atit de plastic te-ai ascuns numai de mine
si eu numai in urma trenului plingeam
masindu-mi coloana
cu pietrele colturoase dintre .....

Cum te aduni de mine, mai aproape,
abia iesit din nesfirsita mare,
porti dupa tine un navod de soare
pe care mi-l arunci incet pe pleoape;

Pe chip ti-e daltuit un zvon de larg,
si gura parca tremura: N-ai vrea?
iar eu demult sint nerostirea .....

No escribo sin vivir,
por eso cuando escribo
—si es que se forma en verso lo vivido—
verso de vida es
que no lo escribo.
Mas en la esencia fina
que mana de la flor
sobre la espiga
ya no está la raíz
que le dio vida.

[Vântul în câmpie
Îsi tine rasuflarea.]


Este tandra lâncezeala,
'Ndragostita oboseala,
Toti fiorii din padure
Cu îmbratisari bolnave,
Corul vocilor firave,
Printre ramurile sure.

O, plapândul freamat .....

S-au otravit pe vai izvoare
Si mierea adunata-n floare.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba .....

Visez de mult tinutul cu ape de clestar
Pe care barci cu pânze alunece arar.

Sa fluture zefirul în albele vintrale
Si ochiul sa le piarda uitându-se la ele...

Padurea peste unde plecata înainte
Adânca si-ntristata sa stea în zacaminte –
.....

Și mereu ma prefac a ști
unde-i marginea. Chiar și cu ochiul
desfacut.

Dar, așa cum dispare un vârtej,
uneori
dispare speranța,
și se umbla atunci cu un gard în spinare,
pe lânga salcâmi jupuiți

Si ploaia vine alba, densa, calda
Pe culmi, peste poieni, peste genuni
Stau arborii cu palmele intinse
Si-un fosnet larg prin cetinis rasuna.

Alunecind printre nervuri si aripi
Ploaia patrunde-n sufletul padurii -
Si ceturi albe se preling din .....