Ades mi-aduc aminte, iubito, ca stateam
În cetele galbui de toamna, în odaie
Sa despletesc reci chipuri pe aburitul geam
Din linii frânte, fine ca firele de paie.
Acuma, când trecutul l-aud ca un refren
Si-n gânduri mi se-nfige ca-ntr-un ostean o schije,
Figura ta, iubito, o vad ca pe-un desen
Ce-l însemnai odata copil, cu sârg si grije.
Cum as privi în lumea de-afara linistit
Prin chipu-ti cu reflexe de solzi usori de mica !
Dar geamul iar se face în minte-mi aburit
Si nu mai vad nimica, si nu mai stiu nimica ...
Categoria: I
Cuvinte cheie:
Adaugat in: Nov 5, 2012
Vizualizari: 954
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate. Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.