Magarul a vazut pe o privighetoare.
- Prieteno, i-a zis, ma rog sa ma asculti:
Eu tot am auzit o vorba de la multi,
Ca tu întru cântari esti mesterita mare,
Si iata, acum vreu
De iscusinta ta sa judec singur eu.
Iar buna pasaruica, pornita spre cântare,
Când linistit, abia
În sine ciripea,
Când tare suiera,
Când glasu-i tremura,
Apoi, prin dulcea ei strigare,
Întru a dragostei cei gingase plecare
Pe amorasul sau chema,
Si rediul desfatat, cântarea-i rasuna;
Iar lumea ascultând
Tacea si se mira.
Magarul însa de pamânt
S-a rezemat cu fruntea,
Si a racnit asa: „Tu versuri ai placute,
Dar când ai asculta
Cucosul de la noi, mai bine ai cânta."
Acestea auzind în suflet s-a jignit
Acea privighetoare
Si de atunci a contenit
Pentru magari a sa cântare.

Dumnezeu sa ne fereasca
De judecata magareasca.

Categoria: D

Cuvinte cheie:

Adaugat in: Nov 5, 2012

Vizualizari: 769