— Bre-che-che-chex! coax! coax!
Caci fara apa am ramas! —
Asa striga o broasca, ce de cu primavara
Din valea cea slotoasa, pe deal s-a fost retras,
Si într-o scursura traia ca pe Parnas.
Dar seceta de vara
Scursurile-au zbicit,
Iar broasca mea zvântata de-a glodului dar mare,
Striga la zei asa de tare,
Precum mai sus v-ati lamurit.
Ea prin acea strigare rugi grele înalta:
Sa se ridice apa pân’ la scursura sa.
Când iata!
Zeul se arata.
Si-i zice: “Ce vrei oare,
Urâta graitoare?
(Era, se vede, Joe în bune dispozitii),
Nu pot baga în seama a tale, eu, capritii,
Ca sa înec o vale si un întreg norod,
Când tu poti singura sa te cobori la glod
De unde te-ai urcat
Pe deal, ce nu-ti e dat”.
Sunt unii dintre oameni, carei cu sete vor
Ca bine sa le fie pe lume numai lor;
Vânând pe orice chipuri mariri, averi si nume,
Macar sa piara lumea.

Categoria: D

Cuvinte cheie:

Adaugat in: Nov 5, 2012

Vizualizari: 1074