Doi dusmani far-astâmpar în urgie
În inima poetului se bat:
A tarnei din aproape tiranie
Si-al cerului un eco departat!
În jos atârna-n greutate lutul;
În sus se-nalta-al însuflarii foc
Se rumpe inima la tot minutul:
Vrajmasii si-au ales acelasi loc!
Cumplita-i lupta! ea se poate simte!
Dar n-o deplânge-al graiului penel:
El zugraveste plastice morminte,
Mormântul inimii i-ascuns de el!
Sunt clipe când vapaia cea sublima
Se urca, stralucind ca meteor:
Se pare ca splendoarea se darâma
Pe elemântul ce-o popreste-n zbor!
Sunt clipe când povara târâtoare
Întinde falnic orizontul sau,
Si-ascunde-n adâncimi maretul soare
Al cugetarilor lui Dumnezeu!
Cazut din sfera de lumini nestinse,
Trântit în globul patimii lumesti,
Poetul râde-n amarâte plânse
Sau geme el în hohote dracesti!
Idei contrare, cerul si pamântul,
Din inima sarmanului detun.
S-aduna gloate spre-asculta cuvântul
Si-apoi rostesc osânda: îi nebun!
Categoria: H
Cuvinte cheie:
Adaugat in: Nov 5, 2012
Vizualizari: 785
Scopul acestui portal este de a oferi gratuit cititorilor literatura stiintifica de calitate. Materiale libere de circulatie: carti, articole, studii de specialitate sunt oferite de catre cadrele didactice din invatamantul superior si preuniveristar, cercetatorii atestati.