Iluzia schiteaza o nava fermecata,
Superba nereida, pe-abisuri verzurii,
Prin lumile fantastici, în nopti de frenezii,
Vrea sufletu-mi cu tine, oceane sa strabata,

Cutreierând pe valuri, neancorând vreodata
În portul ce ascunde cinism, salbaticii;
Uitând si munti si crânguri, pe marile pustii,
Voi aduna din haos speranta spulberata.

Prin spatii de smaralde, topaze si safire,
Trecutul stins în lupte, veghere si mâhnire,
De-o alta vietuire, prin vraji, e alungat.

Detunator decorul de-oras grotesc tresare,
Disting în mii de glasuri al vrajbei suierat;
Si, poate, numai visul a închegat altare.

Categoria: O

Cuvinte cheie:

Adaugat in: Nov 5, 2012

Vizualizari: 878