Când linistea trecutului ascult
te vad pe tine, cel care a fost
un prieten bun si frate, mai demult,
dar te-a furat o clipa, fara rost.

Printre amicii tai erai un zeu,
aveai cuvânt, erai un om perfect,
si daca ai ajuns acum în elizeu,
meriti deplin, o spun fara afect.

Dar toate câte sunt pe lume
se duc pe rând, asa cum au venit,
lasând în zbor amare urme
si-n suflete un gust cernit.

Nu te-am uitat si n-o voi face,
la mine-n inima vei fi mereu
si când e greu si când e pace,
când alerg drept ori când stau în careu.

Si eu voi trece în nefiinta,
sigur, când voi fi convocat
sa ma-ntorc cu pace si credinta,
în locul din care-am plecat.

Atunci vom fi iar împreuna,
la fel ca-n anii în care-am fost
nedespartiti, o vreme buna,
pân’ te-a rapit o clipa, fara rost.

Categoria: Versuri melodii

Cuvinte cheie:

Adaugat in: Nov 5, 2012

Vizualizari: 389